Iarna trece, gropile apar.

[jean]

Sunt curios ce plombare/asfaltare o sa faca nenea Titi cu mega firma Caizer s.a. pardon, Raizer. Mai mult ca sigur in loc de gropi o sa ne alegem cu niste trambuline(super plombele), iar gurile de canal or sa fie si mai mult ingropate in asfalt. Parca le e frica sa umble si la canale, sa le aduca la acelasi nivel cu asfaltul. Portiunea de la Gradina-IRB pana spre iesirea din oras spre Vaslui nu are cum sa fie pombata....de fapt nu mai ai ce plomba. In curand, "asfaltatorii" o sa vina cu arheologii sa caute drumul care incepe sa dispara.
Str. Vasile Parvan e si aia muci......n-ai ce plomba.
Ce sa mai zic.....
Mila Domnului!

[jean]

"De ce crapă şoselele României?
articolul complet la:
http://www.dezvaluiri.ro/reportaj/47...-romaniei.html

Un articol de Andreea PAVEL

Înainte de a ne pune întrebarea „De ce nu sunt fonduri pentru repararea drumurilor?” trebuie să ne gândim la motivele pentru care şoselele româneşti se strică, mult mai repede decât cele din alte ţări. Ziarul DEZVĂLUIRI face o trecere în revistă a principalilor factori care duc la degradarea accentuată a drumurilor din România, de la calitatea slabă a lucrărilor de întreţinere, până la traficul agabaritic şi asfaltările electorale.

1.Şosele fără garanţie

2.Lucrări de întreţinere proaste, lente şi întârziate:
Pe lângă culpa constructorilor şi a autorităţilor, care parafează contracte fără standarde de calitate şi garanţii, o bună parte din vină pentru starea deplorabilă a drumurilor o poartă şi administraţiile drumurilor naţionale şi judeţene. Moştenitoare atât a dotărilor tehnice, cât şi a mentalităţilor comuniste, acestea refuză cu obstinaţie să se modernizeze şi continuă să aplice aceleaşi proceduri de întreţinere a drumurilor care şi-au dovedit însutit ineficienţa.
Procedura standard aplicată în alte ţări este supravegherea periodică a drumurilor, inventarierea fisurilor, apoi umplerea lor cu bitum. În felul acesta se previne infiltrarea apei şi lărgirea fisurilor până la stadiul de gropi. La noi, procedeul este oarecum pe dos – fisurile sunt lăsate să se lărgească, iar gopile, să se mărească. De-abia când gropile sunt prea multe şi prea mari pentru a mai putea fi evitate, administraţia dispune acoperirea lor, prin proceduri costisitoare, ce presupun blocarea totală sau parţială a traficului. De asemenea, în timp ce umplerea cu bitum a fisurilor este posibilă aprope tot timpul anului, asfaltarea gropilor şi înlocuirea covorului asfaltic se pot desfăşura în condiţii optime doar la temperaturi de peste 10-15 grade, fapt ce duce la îngrămădirea lucrărilor în sezonul cald, când traficul este cel mai intens.

3.Canalizări, ţevi, cabluri

4.Drumurile care distrug drumuri.

Deci pentru administratorii strazilor din Barlad: Ati auzit? Lucrări de întreţinere.
Procedura standard aplicată în alte ţări este supravegherea periodică a drumurilor, inventarierea fisurilor, apoi umplerea lor cu bitum.

[AIWA]

Jean...nu e rau de loc...problema e daca cei in masura sa faca asta citesc aici!

[jean]

Daca intretinerea era facuta corect, drumurile n-ar fi ajuns in situatia prezentata in imaginea atasata mai jos.

Era nevoie doar de putin bitum(adica smoală) cu niste costuri ridicol de mici dar cu avantaje enorme si economiii la buget substantiale. Dar cineva are interesul sa existe gropi in mod constant ca sa aiba an de an de treaba.
Firma Caizer sa. pardon Raizer sa, mega-asfaltatorul din Barlad experta in plombari sub forma de trambuline din asfalt, cu super dotarile aferente( roaba si asfaltul facut in spatele casei) să ia aminte!

In imagine, Str. Republicii (vis-a-vis Cinema Bârladul). Se observa largirea fisurilor care asta vara erau ff mici, iar acum au devenit gropi.

[jean]

Cati bani se dau la autostrazile noastre, in bugetul din 2009?

Vrem autostrazi! :: Noutati

Cati bani se dau la autostrazile noastre, in bugetul din 2009?

Mesaj Admin la data de Lun Feb 09, 2009 12:47 am
Recent s-a publicat pe site-ul Camerei Deputatilor proiectul legii bugetului pe anul 2009. Dar cati bani vor fi oare investiti in constructia de autostrazi in acest an extrem de greu? Daca citim acest document, putem face un top al alocarilor pentru proiectele de autostrazi:

1. Autostrada Bors - Brasov: 2,76 miliarde de lei (din care 1,31 miliarde de lei de la buget, iar restul din concesiune).

Autostrada Transilvania este, pe de parte, proiectul cu cea mai mare alocare bugetara prevazuta pentru acest an, preluand mai bine de 40% din alocarile pentru constructia de autostrazi. Fondurile alocate vor permite finalizarea tronsonului Turda - Gilau, de 42 km, si a unei portiuni de 15 km (Marghita - Sacuieni, probabil) in judetul Bihor. De asemenea, va fi posibila demararea constructie autostrazii in judetul Salaj. In ansamblu, este cea mai mare alocare bugetara anuala pentru orice proiect de infrastructura din istoria Romaniei. Este de remarcat ca mai bine de jumatate din banii aferenti bugetati sunt prevazuti a veni din surse private.

2. Autostrada Brasov - Bucuresti: 1,16 miliarde de lei (din care 410 milioane de lei de la buget, restul concesiune)

Cel mai necesar proiect de autostrada al Romaniei, pe axa Brasov - Ploiesti - Bucuresti, primeste o suma consistenta. Se poate previziona ca cei 410 de milioane de lei din bugetul de stat vor fi utilizati pentru continuarea lucrarilor pe tronsonul Ploiesti - Bucuresti, iar restul vor reprezenta investitia in regim de concesiune pentru tronsonul Brasov - Comarnic, realizat prin concesiune. Conform ultimelor estimari, termenul privind depunerea ofertelor de concesiune pentru aceasta sectiune a fost mutat la sfarsitul lunii februarie.

3. Autostrada Deva - Orastie: 720,6 milioane de lei

Autostrada Deva - Orastie va acoperi cel mai aglomerat tronson al coridorului pan-European: tronsonul care realizeaza legatura in aglomeratia urbana Deva - Orastie, unde valorile de trafic depasesc 20000 de masini pe zi. Acest tronson, finantat din surse ISPA, trebuie finalizat anterior datei de 31.12.2010, altfel finantarea nerambursabila de la Uniunea Europeana ar fi pierduta.

4. Autostrada Arad - Timisoara: 450 milioane de lei

Finantata dintr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii, din Fondul de Coeziune, si de la bugetul de stat, autostrada Arad - Timisoara va realiza legatura intre principalele orase din vestul Romaniei, urmand a face parte din coridorul pan-European IV. Amanata an dupa an, din 2003 incoace, constructia autostrazii va incepe in sfarsit in anul 2009.

5. Autostrada Cernavoda - Constanta: 386 milioane de lei

Beneficiind de aceleasi surse ca autostrada Arad - Timisoara, autostrada Cernavoda - Constanta va fi construita incepand cu acest an. Zidul vertical de pamant de la iesirea de Fetesti existenta pe actuala autostrada va disparea in curand, insa vor trece cativa ani buni pana se va ajunge de la Bucuresti la Constanta pe autostrada.

6. Centura Constanta: 307 milioane de lei

Autostrada de centura a Constantei va distribui traficul de pe autostrada Bucuresti - Constanta in jurul orasului Constanta, sau inspre nordul sau sudul litoralului tarii. Autostrada este finantata dintr-un imprumut contractat de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, din Fondul de Coeziune, si din bugetul de stat.

7. Autostrada de centura Sibiu: 262,7 milioane de lei

Pe coridorul IV pan-European, mai rau decat traversarea zonei urbane Deva - Orastie este... traversarea municipiului Sibiu. Programata a fi finalizata in 31.12.2006 (inainte de inceperea programului "Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007"), proiectul autostrazii de centura a municipiului Sibiu a evoluat extrem de prost. Reziliat in aprilie 2007, contractul a fost relicitat unui consortiu german - roman, iar constructia ar putea fi finalizata in 2009.

8-9. Autostrazile de centura Bucuresti Nors si Sud: 250,5 milioane de lei fiecare din care 0,5 milioane de lei fiecare de la buget

Nimeni nu poate contraargumenta necesitatea existentei unei centuri in profil de autostrada a orasului Bucuresti, cel mai important oras din partea de sud-est a tarii. Majoritatea fondurilor pentru constructia unei autostrazi a Bucurestiului vor proveni din surse private, iar in 2009 vor fi utilizate pentru achizitia terenurilor necesare constructiei autostrazii.

10. Autostrada Lugoj - Deva: 64 milioane de lei
11. Nadlac - Arad: 36 milioane de lei
12. Orastie - Sibiu: 29,9 milioane de lei

Pentru aceste ultime trei autostrazi, toate finantate din fondul de coeziune, alocarea bugetara aferenta anului 2009 se refera strict la realizarea achizitiilor de terenuri. Cel mai probabil, constructia autostrazilor respective nu va incepe in acest an.

... Unde se duc banii pe autostrazi?

70% Transilvania
30% Sud
0 % Moldova

Desigur, este important ca o mare parte din banii privind constructia de autostrazi sa se duca in zona Transilvaniei. Pana la urma, aceasta este zona care ne leaga de Europa. Este insa ingrijorator faptul ca, restul de 30% se duc cu totii in zona de sud ai tarii (in special in jurul orasului Bucuresti), insa NICI UN LEU nu se duce in zona Moldovei, zona cu cele mai mari probleme socio-economice ale tarii.

sursa:http://vremautostrazi.forumotion.net...n-2009-t23.htm

[cipD]

ai dreptate
IMG_PASTE_ 072.jpg - e intre Adjud si Onesti
IMG_PASTE_ 256.jpg - La iesirea din Brasov spre Predeal
IMG_PASTE_ 541.jpg - La iesirea din Codlea spre Sibiu

[AIWA]

Mmmmda frumoase sosele!
La ei deci se poate....si sint tot in romania....da dar in romania lor...nu in asta a noastra!