EvZ - O sarbatoare planetara - Bārlad Online Forum
Bārlad Online Forum  

Go Back   Bārlad Online Forum > Generalităţi > Mass-Media > Mini revista presei

Reply
 
Thread Tools Display Modes
  #1  
Old 12-31-2005, 10:37
djlyon's Avatar
djlyon djlyon is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2005
Posts: 3,537
Default EvZ - O sarbatoare planetara

Pe toate meridianele, noul an este salutat cu bucurie, speranta si mese imbelsugate
In noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, oriunde s-ar afla - intr-o mare metropola sau in varful muntilor - omul sarbatoreste cumpana dintre anul vechi si cel nou printr-un ceremonial cu specific local, care difera de la tara la tara. Unele popoare marcheaza trecerea dintre ani in alte perioade ale anului.
Numele anului nou scotian este „Hogmanay”. In casele scotienilor sunt arse crengute de ienupar, ca sa alunge germenii oricaror boli. Mancarea scotiana traditionala de Anul Nou consta in prajituri din aluat fraged, faina de ovaz, branza, whisky, vin si briose negre. In noaptea de Anul Nou, scotienii alcatuiesc o hora si canta impreuna traditionalul „Auld Lang Syne”. Dupa ce au intampinat Anul Nou, toti oamenii din gospodarie asteapta sa vada cine va fi prima persoana care le va trece pragul dupa miezul noptii, caci aceasta arata daca vor avea noroc sau ghinion in anul ce vine.
Festivalul irlandez (celtic) de Anul Nou este cunoscut sub numele de Samhain, care inseamna sfarsitul verii si se sarbatorea la 31 octombrie inainte de cucerirea romana si adoptarea religiei crestine.
In Irlanda, fetele se culca cu o ramura de ilex, de vasc sau de iedera sub perna ca sa-si viseze viitorul sot. Vascul a devenit un simbol al pacii si bucuriei. Se spune ca directia vantului in ziua de Anul Nou indica tendinta politicii in noul an. Daca bate dinspre vest este semn bun, daca bate dinspre est, englezii sunt avantajati.
Un alt obicei practicat in noaptea de Anul Nou este luarea unei felii mari din painea de Craciun si baterea ei in cuie pe partea exterioara a usii sau ferestrei, ca sa alunge nenorocul si sa atraga fericirea.

Anul Nou peste Ocean

Daca Sarbatoarea Nasterii Domnului este intampinata acasa, cu familia, la o masa imbelsugata, Anul Nou este asteptat pe strazile oraselor, in SUA, Canada si unele state din America de Sud. Toata lumea sarbatoreste intrarea in Noul An la petreceri traditionale, uneori la baluri mascate, sau alaturi de multimea care se aduna in locuri specifice, de exemplu in Times Square din New York sau pe State Street, in Chicago. La miezul noptii, suna clopotele si sirenele, cerul este inundat de artificii si toata lumea striga intr-un glas „Happy New Year!”, se imbratiseaza si se saruta. Anul Nou trebuie sarbatorit cum se cuvine, asa ca ii este inchinat un toast si se canta „Auld Lang Syne”.
La cumpana dintre ani, presedintele SUA transmite in mod traditional Mesajul de Anul Nou, obicei preluat de majoritatea statelor si avand o istorie bogata.
Anul Nou al culturilor aimara (Bolivia) si mapuche (Chile) este sarbatorit la mijlocul verii, la 21 iunie, prin ritualuri ancestrale de slavire a divinitatilor.
Cultura tiwanakota (Machaq Mara”, in limba aimara), in acelasi timp cu solstitiul de iarna din emisfera sudica, multumeste divinitatilor Pachamama (Mama Pamant) si Tata Inti (Tatal Soare) pentru roadele apropiatei recolte.

Alte traditii

In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma. Pentru cei din provincia Cape, primele doua zile ale anului sunt petrecute intr-o atmosfera de carnaval, unde oamenii se imbraca in costume colorate si danseaza pe strazi, in sunetul tobelor.
In Elvetia se sarbatoreste vechiul An Nou pe 13 ianuarie, dupa calendarul iulian. Oamenii merg pe strazi costumati in spirite bune si rele.
In Olanda, oamenii ard brazii de Craciun pe strazi si lanseaza artificii cand se schimba anul, ca un mod de a alunga spiritele rele ale vechiului an.
In Polonia, Anul Nou este cunoscut ca „Noaptea Sfantului Vasile” („Sylvester”). Acest nume provine din legendele despre Papa Sylvester. Se spune ca acesta a intemnitat un dragon pe nume Leviathan, care se presupunea ca va putea scapa numai in prima zi a anului 1.000, va manca tot Pamantul si toti oamenii si va incendia cerurile. In prima zi a anului, faptul ca lumea nu s-a sfarsit, a fost considerat un motiv de bucurie si, de atunci, se numeste Noaptea Sfantului Vasile.
Portughezii si spaniolii mananca 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine cand bate ceasul ora 12.00, in Noaptea de Anul Nou. Aceasta se face pentru a asigura 12 luni fericite in noul an.
Manifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt legate de vechile festivitati de iarna ale vikingilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja intoarcerea soarelui.
La Moscova, locul cel mai aglomerat de Anul Nou (Novai God) este Piata Rosie, unde cerul se inunda la 12 noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie. Cei adunati acolo sunt pusi la curent cu miscarile acelor ceasornicului Saviour. Intre timp, petrec cu Ded Moroz (varianta a lui Mos Craciun sau mai degraba Mos Gerila), care calatoreste insotit de „Snegurocika” - fetita zapezii. Ded Moroz poarta o mantie lunga, brodata cu motive populare rusesti.
Sarbatoarea Anului Nou in Panama te face sa-ti astupi urechile. La miezul noptii, toti panamanezii fac un zgomot urias. Locuitorii se intrec in strigate, iar fiecare bate unde si in ce nimereste. Ajutorul principal al zgomotului sunt claxoanele automobilelor. A doua zi, nebunia continua, iar trecatorii sunt udati.
In Birmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda zi a anului. Oamenii arunca apa din abundenta, iar cei care sunt udati nu au voie sa se supere. Acesta este simbolul fertilitatii.

Revelioane decalate

In tarile Asiei de Sud, Anul Nou tine trei zile
> Chinezii din intreaga lume sarbatoresc intrarea in Noul An in ianuarie-februarie. Anul viitor, intrarea in Anul Cainelui va fi marcata la 29 ianuarie. La chinezi, Anul Nou se numeste „Sarbatoarea Primaverii” si este o zi de multumire si recunostinta pentru lucrurile bune primite in anul care s-a incheiat. Potrivit calendarului chinez, Anul Nou vine in prima zi cu luna plina dupa intrarea Soarelui in constelatia Varsatorului.
> Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeste Rosh Hashanah. Data acestuia variaza in fiecare an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a saptea, data Anului Nou fiind fixata astfel pentru ca fermierii sa poata merge la Ierusalim inainte de sezonul ploilor. Cina de Anul Nou este decorata cu lumanari de sarbatoare aprinse, si de pe masa nu lipsesc fructele proaspete de sezon, in special strugurii. Printre felurile traditionale se numara painea, cunoscuta sub numele de „Challah”, prajitura cu miere si pestele.
> Anul Nou in Tibet se numeste Losar si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Exista anumite feluri de mancare speciale pentru Anul Nou precum supa „noua” preparata din 9 ingrediente. Aceasta este servita cu gogosi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca prezic daca viitorul va fi bun sau rau.
> Festivalul Anului Nou in Thailanda este numit Songkran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie. Cel mai interesant obicei este aruncarea cu apa. Oamenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta, acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. Un alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari sau a unui peste.
> Festivalul de Anul Nou in India se numeste Diwali si este un festival al luminilor. Pentru hindusii din nord, Diwali este sfarsitul anului vechi si inceputul celui nou. Timp de trei zile la sfarsitul lui octombrie sau inceputul lui noiembrie, toate satele si orasele stralucesc in mii de lumini. Casele lor sunt impodobite cu mici lampi cu petrol numite diwa. Acestea se folosesc pentru a alunga raul si a-l inlocui cu binele. Oamenii incearca sa finalizeze toate treburile neterminate, pentru ca Diwali marcheaza sfarsitul anului.
> In calendarul japonez, Anul Nou, numit si Shogatsu, este cea mai importanta sarbatoare. Zilele de sarbatoare sunt considerate intre 1 si 3 ianuarie. La miezul noptii, de la templele budiste se pot auzi clopotele care bat de 108 ori (de opt ori pentru anul vechi si de 100 ori pentru anul care vine), invocand astfel Anul Nou.

http://www.expres.ro/eveniment/?news_id=207488
__________________
Best regards,
Dj Lyon
Reply With Quote
Reply


Currently Active Users Viewing This Thread: 1 (0 members and 1 guests)
 
Thread Tools
Display Modes

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

BB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is Off
Forum Jump

Similar Threads
Thread Thread Starter Forum Replies Last Post
EvZ - Revelionul trasnit djlyon Mini revista presei 0 01-03-2006 09:32
EvZ - Lazariuc e „fata rea” djlyon Mini revista presei 0 12-22-2005 06:56
EvZ - Vitamina Basescu djlyon Mini revista presei 0 12-02-2005 07:30
2005-10-11- EvZ - Colectia de certificate medicale ale cumnatei lui Nastase djlyon Mini revista presei 0 10-11-2005 07:39
07-09-2005 - EvZ - Gheorghe la prompter djlyon Mini revista presei 0 09-07-2005 07:44


All times are GMT +3. The time now is 10:43.


Powered by vBulletin® Version 3.7.0
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.
Copyright © 2005 ONLINE CONTENT FACTORY SRL. Toate drepturile rezervate.
Page generated in 0.04762 seconds with 11 queries [Server Loads: 0.14 0.38 : 0.47]