09.05.2004 - EvZ - Secretul moldovencelor

[djlyon]

Amazoanele de pe Prut si Siret, predestinate succesului
Despre moldovence s-au spus multe, si nu intotdeauna de bine. Ba ca-s indraznete si dornice de afirmare, ba ca-s usuratice ori interesate, ba ca stiu sa accepte compromisuri pentru a-si atinge interesele. Ca n-ar fi gospodine (desi gatesc bine), dar ca sint frumoase si iubitoare, sensibile. In spatele acestor generalizari se afla adesea exemple si trairi personale, sau simple pareri auzite de la altii. Femeile sint un adevarat simbol al Moldovei, asa cum este Turnul Eiffel pentru Franta. Si totusi moldovencele au ceva aparte, iar asta este usor de vazut daca deschidem televizorul. Multimea VIP-urilor autohtone s-a imbogatit in ultimii ani cu o serie de femei de succes nascute in Moldova, iar fenomenul se amplifica. A devenit un adevarat sablon afirmarea pe plan local - la Iasi, Bacau sau Piatra Neamt - urmata de mutarea la Bucuresti si continuarea ascensiunii. Unii pun fenomenul pe seama curentului mai larg al migratiei moldovenilor spre zone mai bine dezvoltate economic; altii incearca sa identifice argumente etnogenetice, punind atuurile fizice ale moldovencelor pe seama influentei slave.
Incontestabil, ambele tipuri de argumente sint in buna parte valabile, iar combinatia lor reprezinta cheia succesului moldovencelor, dupa cum recunosc chiar cele in cauza....

Cind se intilnesc doua moldovence ies mereu scintei, cu atit mai mult atunci cind cele doua sint si vedete si au si un orgoliu exacerbat. Dar cind se intilnesc trei? Dar douazeci?
Probabil cele mai cunoscute dintre “nepoatele Vrincioaiei” consacrate pe axa Iasi-Bucuresti sint Mihaela Radulescu si Andreea Marin, alaturi de care se inscrie mai nou si exotica Monica Birladeanu.
• Controversatul “sarut moldovenesc” ce a promovat, cu ceva vreme in urma, coperta revistei “Tabu” (la care fusesera cooptate initial Andreea Marin si Mihaela Radulescu) a adus in prim-plan si o a alta pretendenta la glorie. Daniela Nane (inlocuitoarea Andreei pentru coperta cu pricina), vedeta in mai bine de 13 filme, s-a afirmat rapid, are deja o istorie si un palmares de invidiat, astfel incit putini ar crede ca Daniela nu a implinit inca 27 de ani.
• Celebritatea a venit pe neasteptate si pentru Monica Birladeanu, care in urma cu numai citiva ani lucra inca la Polirom Iasi si traia o poveste de dragoste cu un coleg de serviciu. O data ajunsa in Capitala, Monica si-a schimbat radical stilul. Mai nou, ea a plecat la Hollywood, zice-se pentru niste cursuri organizate de patronii de la News Corp.
• “Moldovencele sint pline de calitati”, spunea, la rindul ei, ieseanca Oana Andoni, cea care a sedus tara ca prezentatoare Pro TV Iasi, inainte de a se muta in studiourile de la Bucuresti.
• Nu trebuie sa uitam frumusetile de peste Prut, si ele reprezentate local cu doua remarcabile dive: Anna Lesko, adjudecata deja de Irinel Columbeanu, si Ileana Lazariuc.

Ele, despre ele

Gabriela Vrinceanu Firea: “N-as putea pune doar pe seama originii geografice succesul acestor femei. As spune, mai degraba, ca sint femei ambitioase, care stiu sa-si puna foarte bine in valoare atuurile. Mai ales daca vorbim de cele doua dive, Andreea Marin si Mihaela Radulescu. Urmeaza categoria Irina Pacuraru, Irina Radu si Corina Danila si, cu voia dvs., eu: in cazul nostru conteaza mai mult diplomatia si spiritul de luptator. Sintem genul de persoane care cad in picioare in orice situatie. S-ar putea sa fie si niste trasaturi ale zonei, fiind in est, mai lesne de influentat de balerinele de la Moscova”.
Daniela Nane: “Cred ca este mai mult o coincidenta faptul ca multe dintre vedetele feminine sint din Moldova, desi trebuie sa recunoastem ca Moldova este un pamint special, binecuvintat energetic si ca, probabil, asta lasa o amprenta in structura sufleteasca”.
Catrinel Menghia este convinsa ca moldovencele sint cele mai frumoase femei. “Cind eram mica, bunica imi zicea “Catrinel, maninca, mama, mamaliga, ca mamaliga face fata frumoasa”. Mai toate femeile frumoase, din televiziune, din showbiz, sint din Moldova”.
Monica Birladeanu: “Noi, moldovencele, nu sintem frumoase, sintem ambitioase. Ma declar impotriva tocurilor si fustelor scurte, dar le port. Le port, dar nu ma bazez pe ele. Asa sintem noi, moldovencele. Pentru noi, tocul si fusta pot deschide mai usor o usa, dar restul face mintea. Ai mei nu mi-au zis niciodata ca sint mindri de mine pentru ca sint o Birladeanu care a reusit. Mi-au zis: “Sintem mindri ca esti moldoveanca”. Probabil, faptul ca ne-am considerat tot timpul marginalizati a nascut in noi o reactie: vreau si eu sa reusesc!”.

Genetica si alchimia reusitei

Directorii agentiilor de modeling si organizatorii de castinguri admit ca moldovencele ar avea calitati naturale si atuuri in plus in aceasta profesie, ba chiar si un impuls special care le indeamna sa opteze in numar semnificativ pentru ocupatii mai degraba artistice. Poate versurile lui Bacovia, cele ale lui Eminescu sau povestile lui Creanga sa fi lasat urme in psihologia colectiva.

“Doar rusoaicele sint mai frumoase”

Costin Marculescu, proprietar al unei companii de modeling: “Romancele in general sint frumoase, in comparatie cu alte popoare. Doar rusii sint ceva mai frumosi decit noi. Oricum, am foarte multe filiale deschise in toata Moldova, in cam 30 de orase. Dincolo de celebritatile locale, sint mii de fete necunoscute care sint foarte frumoase in Moldova. Chiar cred ca ar putea fi vorba de o gena aparte, pentru ca si in Republica Moldova, la Chisinau, sint foarte multe femei frumoase. Sint deosebite, incepind de la fata. In ceea ce priveste hotarirea, exemplele ar putea incepe chiar cu Nadia Comaneci, care este nascuta la Onesti si care a demonstrat ce poate sa insemne sa fii motivat. Orice femeie care vrea sa reuseasca isi gaseste motivatia. Pe linga atributele fizice trebuie sa ai anumite calitati, precum abnegatie, rabdare, motivare. La noi in agentie, cam o treime dintre fete sint moldovence”.

Bun-simt si educatie, plus figura

Creatoarea Irina Schrotter, initiatoarea festivalului de moda de la Iasi: “Daca ne uitam la ultimii zece ani, la tot ceea ce inseamna modeling sau vedete de televiziune in Romania, se pare ca procentul de moldovence frumoase si ambitioase este foarte mare. Trebuie sa tinem seama in primul rind de faptul ca ne raportam la o generatie care are acum intre 20 si 30 de ani, generatie aproape fortata sa fie serioasa atunci cind isi punea bazele formarii profesionale. In zona noastra nu prea aveai altceva ce sa faci decit sa inveti. In plus, avem si sansa ca Iasiul este un oras prin excelenta universitar. (...) Noi, moldovenii, sintem oameni mai docili, mai rabdatori, si cred ca lucrul acesta se vede pe fetele noastre nu de acum, de generatii. Proverbiala ospitalitate moldoveneasca, faptul ca la noi sint mame gospodine. Nu prea cred in vreo teorie genetica. Cred ca singurul lucru care ne deosebeste de sudul tarii este faptul ca populatia Iasului este foarte putin amestecata. Nu este vorba de acea mixtura din care nu prea mai intelege nimeni nimic. Daca mergem pe strada vom vedea ca oamenii au anumite trasaturi definitorii. Se spune in ca moldovencele sint total diferite de femeile din restul tarii, trebuie sa recunosc si ca au o frumusete confundata uneori cu cea de tip rusesc. In orice caz, procentul de femei frumoase este mai mare.”

Blondele cu temperament latin

In ceea ce priveste frumusetea, atuul principal al moldovencelor in cautarea succesului, unii cercetatori sustin ca ar fi vorba doar de un stereotip. Asa crede si Vintila Mihailescu, antropolog si publicist la “Dilema Veche”. El spune ca nu exista o explicatie stiintifica in acest sens si nici un model de frumusete al moldovencelor care sa fie explicat antropologic. Cind vine vorba de femei, spune el, intra in actiune un tip de gindire de genul “gaina vecinului e mai grasa”.
Nu lipsit de importanta, mai spune el, este si faptul ca multe dintre moldovence sint blonde. Culoarea tenului si a parului s-ar putea constitui macar in mici indicii antropologice, daca nu intr-o proba a veritatii. “Aici, in Bucuresti, exista o anumita faima a moldovencelor, dar daca va duceti in Transilvania nu veti auzi acelasi lucru. Este un stereotip urban, de Bucuresti. Intotdeauna femeia vecinului are calitati aparte; in Republica Moldova, rusoaicele sint “cele mai frumoase”. Ce se spune despre moldovence in Bucuresti se spune despre unguroaice in Transilvania. Departe de mine sa vreau sa le jignesc pe moldovence, sint frumoase, dar nu exista o “rasa moldoveneasca” aparte. Exista insa o proportie mai mare de blonde, iar pentru o majoritate “bruneta”, cum este cea din Muntenia, blondele reprezinta cu certitudine o atractie”, admite antropologul.
Dincolo de aspiratia la “fructul oprit”, apare, asadar, o a doua explicatie, de ordin material, in sprijinul parerii aproape unanime ca “moldovencele sint frumoase”. Psihanalistii ar zice, probabil, ca tot ce este de culoare deschisa este asociat ideii de pozitiv, si invers. Poate din acelasi motiv sint “frumoase” si polonezele sau cehoaicele pentru italieni, cum la fel de “frumoase” erau si suedezele de pe litoralul romanesc din anii '80.

Argumentul economic

Vintila Mihailescu spune ca ar fi si o explicatie de ordin economic pentru “tendinta de afirmare” a moldovencelor. “Din anii '60-’70 s-a produs o saracire puternica in zona Moldovei, care a continuat ulterior si care a generat diferente care se mentin si astazi. De atunci a inceput migratia spre marile orase, unde exista cartiere intregi de moldoveni. Asadar, proportia insasi de persoane provenite din aceasta zona este mai mare, ceea ce face probabil ca si proportia de femei frumoase sa fie mai mare”. La fel si a celor care au succes.
Si ce ar putea fi asociat mai mult cu succesul in anul 2004, daca nu frumusetea? Nu sint pline toate paginile mondene de moldovencele care au descins in Capitala una cite una si care, la citiva ani de la momentul respectiv, isi afiseaza cu gratie si nonsalanta “comorile”? Nu este fiecare dintre cele in cauza personajul principal al propriei povesti de succes, sinonim mai mult ca oricind banilor? Cine a vazut o moldoveanca frumoasa si saraca in Bucuresti este rugat sa sune la redactie... (Mihaela Ganet)

Radacinile succesului

Femeile din Moldova inspira restul tarii, se pare, inca din cele mai vechi timpuri. Ca “tara de dincolo de Milcov”, considerind si partea ei de peste Prut, a reusit sa dea mai bine de 665 de femei de exceptie o demonstreaza o recenta monografie de gen aparuta la Chisinau, care creioneaza portretele simandicoaselor de altadata, incepind cu mama lui Antioh, sotia lui Dimitrie Cantemir (printre primele femei intrate in istorie), si pina la una dintre ultimele achizitii in “seria de aur”, sahista Cristina Mosin (nascuta in 1982).
“Cit despre femeile si fetele moldovenilor”, arhidiaconul Paul de Alep (1653-1657) contrazice putin teoria sfinteniei generalizate de dincolo de Vrancea: “Femeile si tinerele fete din Tara Romaneasca sint caste, neprihanite si virtuoase. Moldovencele sint depravate de nu mai prididea domnitorul sa le taie nasurile”. Daca impresiile biografului Paul din Alep ar putea sa para socante, ele nu reflecta decit clisee ale vremii, dupa cum s-a intimplat si mai tirziu, cind Moldova a capatat o imagine ce, potrivit unora, constituie rodul propagandei sovietice: Moldova era obligatoriu insorita, cu recolte bogate, populata de oameni ospitalieri si muzicali, “un fel de Tadjikistan al Europei, pus la remorca Ucrainei”. Dupa cum opineaza politologul basarabean Mark Tkaciuc, “etnogeneza romanilor rasariteni a fost redusa la o simplista incrucisare a dacilor cu romanii. Numai aici, intr-o zona de contacte fara precedent, s-au intersectat principalii vectori ai civilizatiei, istoriei si culturii europene: mediteranean antic, balcanic, central-european, lumea culturilor silvice si cea a nomazilor de stepa”.